Florin Teleanu este câștigătorul Games of Science 2023

Ediția a II-a a concursului Games of Science a fost câștigată de Florin Teleanu, doctorand la Universitatea din București și cercetător în cadrul proiectului ELI-NP (Laserul de la Măgurele). Tema prezentată care a primit premiul de 2.000 euro este legătura dintre mecanica cuantică și fenomenele și procesele biologice.

Competiția Games of Science este organizată de Social Innovation Solutions și este un proiect coordonat de Ada Roseti, susținut de AQUA Carpatica, Lexonn și British Council. Games of Science este un proiect inovator care unește lumea științei cu activități menite să dezvolte abilități de comunicare prin joc și interacțiune competitivă. Concursul începe cu prezentarea unei idei de cercetare în doar 15 secunde și se extinde la prezentări de 3 minute pe parcursul rundelor incluse în competiție.

Pe locul doi s-a situat Bianca Alexandra Stoean, care a vorbit despre terapiile fotodinamice folosite în tratamentul cancerului realizate de aceasta prin experimente in-vitro (laborator) oferind detalii pe care aceasta le-a obținut prin studierea unor molecule foto-active care au potențialul de a distruge celulele canceroase.

Subiectul expus de Florin Teleanu, câștigătorul marelui premiu Games of Science 2023, și ideea de cercetare a acestuia care se referă la legătura dintre mecanica cuantică și fenomenele biologice a fost detaliată, printre alte exemple oferite în cadrul celor 4 runde de concurs, și prin ipoteză numită "teoria vibrațională a mirosului", din biofizica cuantică, care propune că mecanica cuantică poate juca un rol în percepția olfactivă.

Convențional, se presupune că mirosul funcționează printr-un mecanism de "cheie-încuietoare", unde moleculele odorante se potrivesc cu receptori specifici din nas, similar cu modul în care o cheie se potrivește într-o încuietoare - aceasta fiind ,,teoria formei”. Însă, ,,teoria vibrațională a mirosului” propune că simțul olfactiv ar putea detecta vibrațiile moleculelor odorante. Potrivit acestei ipoteze, electronii din nasul nostru ar putea "sări" printr-un proces cuantic numit tunelare, în funcție de vibrațiile moleculelor. Acest lucru ar putea explica de ce anumite molecule cu forme diferite pot emite mirosuri similare dacă vibrează la frecvențe similare. Această ipoteză a fost introdusă inițial în anii 1990 de Luca Turin, un biofizician. Este important de menționat că, deși există unele dovezi experimentale care susțin teoria vibrațională a mirosului, aceasta teorie nu este încă pe deplin confirmată și este un domeniu nou de cercetare. Tocmai de aceea Florin Teleanu caută să identifice legăturile existente dintre mecanica cuantică și toate procesele biologice din natură, la nivel atomic. "Games of Science ne-a oferit nouă, cercetătorilor tineri din țară, ocazia de a ne face vocea auzită și oportunitatea de a dovedi publicului general că știința poate spune o poveste interesantă pentru oricine, indiferent de pregătire. Mulțumesc organizatorilor și juriului pentru premiu și încrederea acordată și sper că, în viitor, audiența acestui "spectacol" să crească, mai ales în rândul elevilor", a declarat Florin Teleanu, câștigătorul Games of Science 2023.

,,Acest proiect își propune să stimuleze tinerii cercetători să interacționeze mai mult cu publicul, cu scopul de a-și crește vizibilitatea în societate. Se pune accent pe deschiderea și interesul lor pentru audiențele cu care intră în contact, precum și pe cooperarea dintre ei și cu interlocutorii lor. Prin acțiunile noastre, la Social Innovation Solution, căutăm mereu să construim platforme de conversații care să aducă împreună oamenii care să construiască soluții inovatoare și durabile pentru provocările societății contemporane.” - a declarat Ciprian Stănescu, președintele Social Innovation Solutions.

Ediția Games of Science din 2023 a avut șase runde de preselecție în format fizic și două sesiuni online pentru a permite participarea unor concurenți care nu erau în orașele selectate sau care nu ar fi putut participa fizic la preselecție din motive personale, un total de 119 participanți din care 16 concurenți s-au calificat pentru Finala Games of Science ce a avut loc pe 11 iunie la București.

,,Printre avantajele avantajele de care pot beneficia atât câștigătorul, cât și finaliștii și ceilalți participanți este că după încheierea Games of Science vor face parte dintr-o rețea de cercetători care se sprijină și colaborează, atât la proiecte de comunicare, dar și de cercetare. Câștigă vizibilitate ca cercetători, pot folosi competențele de vorbit în public pe care le îmbunătățesc aici şi în viața profesională. În plus sunt invitați să colaboreze la alte proiecte de comunicare (infoclima.ro, doc.ro), dar și evenimente de tipul Romanian Science Festival sau Noaptea Cercetătorilor.” - Ada Roseti, inițiator și coordonator Games of Science.

Concursul Games of Science a inclus 8 sesiuni de training pentru a oferi participanţilor competențe de comunicare și abilități legate de vorbitul în public. Participanții au apreciat trainingul și concursul nu doar pentru competențele primite (de structurare a unui discurs, de lucru cu emoțiile, de abordare strategică a interacțiunilor cu publicuri diverse), ci și atmosfera din training, care a încurajat colaborarea și susținerea reciprocă a participanților, abordarea nonconformista și șansa de a cunoaște și interacționa cu colegi din domenii diferite.

,,Games of Science este acel tip de proiect care, prin natura sa, aduce valoare de durată societății și ajută ca preocupările pentru știință și cercetare să depășească cercurile închise, trezind interes tinerilor. Prin acest proiect, teme de cercetare extrem de interesante, care pot schimba paradigma, pot deveni modele și pot deschide apetitul pentru cunoaștere ale noii generații prin unealta comunicării corecte și eficiente. Este un proiect educațional aparte, iar AQUA Carpatica se mândrește că poate susține astfel de proiecte.” a declarat Valentina Vesler, director de PR și Comunicare Valvis Holding.

Juriul care a luat parte la Finala Games of Science a avut o misiune foarte dificilă, având de eliminat câte un concurent din doi la fiecare etapă. Mădălina Cocea, („traducător” de cercetare și știință pentru audiențe fără cunoștințe din domeniu, autorul newsletterului săptămânal SciDigest despre ce e nou în cercetarea din România), Dr. Oana Cuzino (medic primar Gerontologie Geriatrie, fondator www.doc.ro), Vasile Decu (jurnalist de știință, blogger la Biblioteca exploratorilor și curatorul secțiunii de carte a platformei PressOne), Raul Gheba (stand up comedian, jurnalist și scenarist, membru Sector 7) Alexandra Moraru (research lead, Social Innovation Solutions), Dani Petrache (inginer de sistem la Thales Alenia și comunicator de știință @daniverss), Bogdan Raicu (elev în clasa a 12-a la Colegiul Național Iași, membru al lotului național al României care se pregătește pentru Campionatul Mondial de dezbateri din Vietnam), Iulia Scărlătescu (psiholog și psihoterapeut, fondatorul psiholog.cool și CEO Lexonn), Maria Tudor (COO Publicis Groupe CEE) și Anda Vişan (PR & marketing manager la grupul editorial Humanitas).

**Documentarea grafică a evenimentului și a trainingului a fost realizată de Cristina Labo - Niznaiu, iar fotografiile au fost realizate de Bogdan Croitoru (c).

*** Articol apărut prima oară în Radio România Cultural